ULTIMA NOAPTE A FECIOAREI

Ai prins izvorul în răspăr

și ai băut lacrimile nopții –

tu, fecioară, plângâdu-ți

trupul nenuntit,

negustat de buzele flămânde și sălbatice

ale voluptății mirelui așteptat.

Genele clipelor

cern argintiul lunii pline

pe rochia ta de mireasă

ce nu ai îmbracat-o niciodată.

Te vezi în ea în fiecare noapte,

cu trena măturand galaxiile,

prea îndepărtată

de astă viață.

Dar mirele a întârziat pentru ultima dată

în somnul tău de fecioară,

care în toate nopțile

nu a știut decât să aibă vise frumoase.