POEM MARIN

de  Gavriil Stiharul

Cu șiroaie de lacrimi lovesc digul

ca o greșeala de gânduri,

cu aripile bătând în golurile cuvintelor

mă zbat albatros prin poeme triste.

Voi fi inghițit de valurile acestei mări,

cu apele strânse din plâsul tuturor cuvintelor,

iar sirenele mă vor cânta într-un cântec nou

ademenind corăbii și oameni deopotrivă.

De crezi că e țipătul vântulului te înșeli,

poate fi suspinul unei tăcut fior

care nu mai încape în amintirile vechi

și se revarsă peste veșnicie.

_______________________________

Ilustrația:

Herman Jean Joseph Richir (Herman Richir) (1866-1942)

Licensing:

(CC0 This work is in the public domain)

Sursa: Wikimedia Commons